incorporal
21incorporeal — in·cor·po·re·al /ˌin kȯr pōr ē əl/ adj: not tangible: having no material body or form incorporeal hereditaments an incorporeal right compare corporeal Merriam Webster’s Dictionary of Law. Merriam Webster. 1996 …
22Los Causantes del primer mal — Causantes del Primer Mal Estatus: Especie: Super Humanos Afiliación: El primero Caleb Familia: Poderes: Consciencia colectiva bajo el control del primero y Caleb. Vista espectral que les permite percibir su entorno. Invocación d …
23Títulos valores — Este artículo o sección necesita referencias que aparezcan en una publicación acreditada, como revistas especializadas, monografías, prensa diaria o páginas de Internet fidedignas. Puedes añadirlas así o avisar a …
24intangible — I adjective abstract, aerial, airy, amorphous, asomatous, bodiless, difficult to appraise, dim, discarnate, disembodied, ethereal, immaterial, impalpable, imperceptible, imponderable, inappreciable, inconspicuous, incorporal, incorporate,… …
25Intelectual — ► adjetivo 1 Que tiene relación con la inteligencia: ■ actividades intelectuales; proceso intelectual. ► adjetivo/ sustantivo masculino femenino 2 Que se dedica a un trabajo o actividad, relacionadas con el espíritu, que requieren especialmente… …
26incorpóreo — ► adjetivo Que no tiene cuerpo: ■ los espíritus son seres incorpóreos. SINÓNIMO inmaterial * * * incorpóreo, a adj. No corpóreo. ≃ Incorporal. ⇒ *Inmaterial. * * * incorpóreo, a. (Del lat. incorporĕus). adj. No corpóreo. * * * …
27inmaterial — ► adjetivo 1 Que no tiene materia: ■ escribió su relato sobre seres inmateriales. SINÓNIMO incorpóreo intangible espiritual 2 Que es sutil, leve o impalpable. * * * inmaterial 1 adj. No material. ⇒ Incorpóreo [o incorporal], infigurable,… …
28incorporel — incorporel, elle (in kor po rèl, rè l ) adj. 1° Qui n a point de corps. Les substances incorporelles. • Dieu est une raison incorporelle qu on ne saisit que par la pensée, DIDEROT Opin. des anc. phil. (platonisme).. 2° Terme de… …
29bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… …
30corporal — CORPORÁL, Ă, corporali, e, adj. Care ţine de corp (I 1), privitor la corp; aplicat corpului; trupesc. ♢ Percheziţie corporală = percheziţie făcută unei persoane pentru a vedea dacă nu ascunde sub haine, în buzunarele hainelor etc. arme sau alte… …