dentar

  • 31endentar — ► verbo transitivo 1 Encajar una cosa dentro de otra por medio de dientes o muescas: ■ no puedo endentar los engranajes. SE CONJUGA COMO pensar 2 Hacer dientes en el borde de una cosa. SINÓNIMO dentar * * * endentar 1 tr. Hacer dientes en el… …

    Enciclopedia Universal

  • 32endentecer — ► verbo intransitivo FISIOLOGÍA Comenzar los niños a echar los dientes: ■ el bebé empezará a endentecer hacia los seis o siete meses. SE CONJUGA COMO carecer * * * endentecer intr. Dentar. * * * endentecer. intr. Dicho de un niño: Empezar a echar …

    Enciclopedia Universal

  • 33adamantoblast — ADAMANTOBLÁST s.n. (biol.) Celulă destinată a forma prismele smalţului dentar. [< fr. adamantoblaste]. Trimis de LauraGellner, 14.10.2004. Sursa: DN  ADAMANTOBLÁST s. n. celulă care produce ţesutul adamantin. (< fr. adamantoblaste) Trimis… …

    Dicționar Român

  • 34aerodentalgie — AERODENTALGÍE s. f. sindrom dureros dentar, la mari înălţimi. (< engl. aerodentalgie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …

    Dicționar Român

  • 35autodentară — AUTODENTÁRĂ s.f. Autovehicul amenajat special pentru tratamente stomatologice. [Et. incertă]. Trimis de LauraGellner, 16.11.2004. Sursa: DN  AUTODENTÁRĂ s. f. autovehicul special pentru tratamente stomatologice. (< auto2 + dentar) Trimis de… …

    Dicționar Român

  • 36cementoblast — CEMENTOBLÁST s. n. celulă la formarea cementului dentar. (< fr. cémentoblast) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …

    Dicționar Român

  • 37cementocit — CEMENTOCÍT s. n. celulă din structura cementului dentar. (< fr. cémentocyte) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …

    Dicționar Român

  • 38cementoclazie — CEMENTOCLAZÍE s. f. proces de distrugere a cementului dentar. (< fr. cémentoclasie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …

    Dicționar Român

  • 39cioc — CIOC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri (repetate) într un obiect sau într un material dur. – Onomatopee. Trimis de IoanSoleriu, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  CIOC2, ciocuri, s.n. 1. Partea anterioară, terminală …

    Dicționar Român

  • 40dentiţie — DENTÍŢIE, dentiţii, s.f. Totalitatea dinţilor mamiferelor, caracteristică, după structură şi număr, unui tip de regim alimentar. Dentiţie de carnivor. ♦ Proces de formare şi de apariţie a dinţilor la copii şi la puii animalelor mamifere. Dentiţie …

    Dicționar Român

Páginas