progenitura
41proli — Element prim de compunere savantă cu semnificaţia referitor la copii , copil , progenitură . [< fr., it. proli , cf. lat. proles]. Trimis de LauraGellner, 05.08.2005. Sursa: DN PROLI elem. copil, lăstar . (< fr. proli , cf. lat. proles) …
42prăsi — PRĂSÍ, prăsesc, vb. IV. 1. refl. (Despre animale) A face pui; a se reproduce, a se înmulţi. ♦ tranz. A creşte animale, a face să se înmulţească. ♦ tranz. fig. (fam.) A aduna, a economisi bani, a şi spori banii adunaţi. 2. tranz. A semăna, a… …
43prăsilă — PRĂSÍLĂ, prăsile, s.f. 1. Reproducţie (dirijată) între animale domestice (de rasă). 2. Animal tânăr, pui de animal domestic rezultat în urma prăsilei (1); p. ext. animal domestic de rasă bun pentru reproducere. ♦ Descendenţii, produşii unui… …
44rod — ROD, roade, s.n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obţinute de la plantele cultivate, în special fructelor; fruct. ♢ loc. adj. Cu rod = roditor, fructifer. ♢ Compuse: rodul pământului = plantă erbacee veninoasă, cu frunze mari, late şi… …
45rămăşiţă — RĂMĂŞÍŢĂ, rămăşiţe, s.f. 1. Ceea ce a rămas dintr un tot sau dintr o cantitate oarecare, după ce a dispărut sau a fost utilizată cea mai mare parte; rest. ♢ Rămăşiţele pământeşti (sau trupeşti) = corpul neînsufleţit al unui om; cadavru. 2. Ceea… …
46seminţenie — SEMINŢÉNIE, seminţenii, s.f. (înv.) Seminţie, neam. – Sămânţă + suf. enie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SEMINŢÉNIE s. v. coborâtor, descendent, familie, neam, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaş, viţă, vlăstar. Trimis… …
47seminţie — SEMINŢÍE, seminţii, s.f. 1. Neam, naţionalitate, popor; gen (uman). 2. Totalitatea urmaşilor care au acelaşi străbun; familie, trib; descendenţă. 3. (Rar) Rasă, specie de animale. – Sămânţă + suf. ie. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 … …
48urmă — ÚRMĂ, urme, s.f. 1. Semn concret lăsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut, a stat etc. ♢ loc. prep. Pe urma sau pe urmele cuiva (sau a ceva) = pe unde a fost, a existat, a trecut cineva (sau ceva). (De) pe urma... = din cauza, ca urmare …
49următor — URMĂTÓR, OÁRE, următori, oare, adj. 1. Care urmează după cineva sau ceva (în spaţiu sau în timp). ♦ (Substantivat) Persoană chemată (după alta) să fie servită, întrebată etc. ♦ (Substantivat, înv.) Urmaş, succesor. ♦ Care este arătat în cele ce… …
50ţinc — ŢINC1, ţincuri, s.n. Fiecare dintre proeminenţele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germ. Zinke. Trimis de laura tache, 05.02.2003. Sursa:… …
